In scoala generala, in clasa a 6-a am inceput sa invat franceza. Impropriu spus „sa invat”. Cu doamna L (imi scapa prenumele). O tin minte pentru ca era ciudata. Mai mult bolnava, si am o vaga banuiala ca problema salasluia la mansarda. Avea o fiica pe masura, C. The Freak. Si la orele doamnei L (parca totusi o chema si Maria) invatam tot felul de cantecele idioate si poezioare puerile. Dans le jardin de mon pere, d-astea. De-aia franceza mi s-a parut neinteresanta. Cu toate astea, am invatat o fabula de-ale lui La Fontaine, La cigale et la fourmi – greierele si furnica pt neinitiati :)
( http://www.bewilderingstories.com/issue209/cigale.html )
Extrem de util demersul intelectual, dupa cum se va vedea mai tarziu
In liceu am avut un alt exemplar rarisim pe post de profa de franceza, doamna D (prenumele jur ca nu mi-l mai aduc aminte nici cu farmece). La capitolul zbucium interior o depasea pe L din elan. L o batea totusi prin severitatea diagnosticului. O prezenta pitoreasca doamna D, cu ceva pierderi de memorie sau total aeriana – mi-a inlaturat orice dubiu dupa ce mi-a dat a treia oara nota pentru aceeasi chestie, ma gandesc ca nu-i placea chiar atat de mult sa ma auda recitand vesnica si unica fabula frantuzeasca din repertoriu – exact, La cigale et la fourmi.
Orele dumneaei de limba franceza existau in orar si se desfasurau, dupa caz, fie la fotbal in curtea din spatele liceului, fie la biliard, fie la film. Cand treceam pe la ora, aveam grija sa ma (re)afirm scenic cu fabula consacrata. Timp de 4 ani am luat note pentru interpretarea exemplara a creatiei lui monsieur Jean.
De-aia n-am invatat niciodata mai mult. In tot timpul asta a fost mai mult decat suficient ce stiam.
Si odata ce ai senzatia ca merge asa, nu iti bati capul sa intelegi sau sa acorzi mai multa importanta subiectului. Ai gasit o metoda functionala, brevetata, merge snur. Intri in cliseu, te-ai bagat in cutie si te raportezi la podea, plafon si 4 pereti cunoscuti.
Cand deschizi usa, cand iesi din cutiuta si vezi ca mai exista si „altfel”, te loveste la gioale confuzia si iti realizezi mediocritatea, si, din toata siguranta solutiei universale, ramai cu turloaiele umflate si cu creierul terci. Esti praf, gogu dezorientatu’. Habar n-ai, stai jos, 4! Sau ia o pauza

De-aia as vrea sa invat franceza. Macar acum.