Acum vreo trei saptamani imi suna telefonul de urgenta de serviciu. Pe la 11 seara. Nu cunosc numarul, dar raspund, la ora aia de obicei nu se prea fac glume. O albaneza cu o semi-engleza si accent albanenglezesc zice :
”Sunt Tina, pot sa vorbesc cu Rita?”
Eu: ”imi pare rau, ati gresit numarul”
Ea:”dar tu cine esti?”
Eu: “nu conteaza, sigur nu sunt Rita” si inchid
Dupa doua minute primesc un mesaj:”nu e frumos sa tipi la telefon, scuze pentru deranj, Tina”
Aveam mustrari de constiinta, zic “ba ce gretos sunt, ce urat i-am raspuns”… chestii d-astea
Trec inca 5 minte, suna telefonul din nou, acelasi numar :
”sunt Tina, pot sa vorbesc cu Rita?”
Eu: ”cred ca da, dar nu la numarul asta de telefon, cum v-am spus si acum 10 minute”
Ea: ”scuze pentru deranj, la revedere”
Nu prea mai stiam ce sa cred… eram un pic pierdut… ma gandeam ca poate e o caterinca proasta a cuiva, dar telefonul ala nu sta numai la mine, se plimba in fiecare saptamana la altcineva… incepusem sa-mi fac scenarii..
Dupa 20 de minute suna din nou: “Sunt Tina, pot sa vorbesc cu Rita?”
Eu: ”ce e asta? e un test? Urmeaza sa ma sune Rita si sa ma intrebe daca a cautat-o cineva? v-am spus ca ati gresit numarul, am inteles ca l-ati gresit prima data, chiar si a doua oara, dar a treia oara nu stiu ce scuze sa va mai gasesc”
Am scapat de telefonul ala dupa vreo saptamana, azi mi-a venit din nou randul sa car dupa mine telefonul asta nenorocit.
Si ce sa vezi? TINA vrea din nou sa vorbeasca cu RITA!
Rita, da-i un telefon Tinei, te rog mult, se chinuie sa dea de tine de trei saptamani !

2 comentarii
Feed-ul pentru comentariile acestui articol
septembrie 30, 2010 la 14:57
BlogFather
Zi-i ca, din pacate, Rita a murit, daca mai suna si dupa asta inseamna ca cei de la firma va testeaza rezistenta la stres si rabdarea fata de clientii mai dificili.
septembrie 30, 2010 la 15:46
Masca
si daca incepe sa planga, i-o adaptez p-aia a lu’ Margineanu: nu mai plange Tina, plansul e de forma, Rita nu e moarta, Rita se transforma. pam pam