sau cum mi-am petrecut sfarsitul amenintarii teroriste

A fost odata ca niciodata o tara mare mare mare, cu multe vietuitoare, care se plictiseau teribil cand se uitau la est si la vest si vedeau numai apa, la nord gheata si artari si la sud mexicani saraci, care vroiau cu orice pret sa sara gardul la ei in curte, sa se infrupte din binefacerile tinerei si prosperei democratii.
De atata plictiseala si oarecum agasati de vecinii lor ce nu le dadeau pace, atarnandu-se precum cateii de tivul jeansilor ‘mnealor, vietuitorii si vietuitoarele acestui taram magic au hotarat ca e timpul ca planeta, omenirea asta inculta, civlizatiile astea inferioare, sa aiba si ele parte de sucul tip “fresh de inteligenta cu doua cuburi de gheata” din blenderul celor 300 de ani de istorie si civilizatie a lor.
Planeta era proasta. Plina de gogosari dezorientati dupa doua razboaie mondiale, rajghinati intelectual dupa ce progresul cultural luase o pauza , numai buni de bagat in saramura hollywoodiana. Planeta avea nevoie de super-eroi. Asa ca vietuitoarele cu vecini nesuferiti s-au gandit sa faca niste Batman, niste Superman, niste Rambo…na, modele cu care sa-si umple timpul. Dupa eroii pozitivi, care aparau legea, au trebuit sa scoata la produs si niste eroi negativi, sa nu para aia pozitivi ca se bat aiurea, ca Neachihote.
Dupa ce s-au razboit in numele dreptatii si democratiei planetare cu savietzchi dusmanul comunist, aratandu-le astora si celorlalti gogosari spectatori ca pot face niste filme misto care sa semene cu o aselenizare, nu prea au mai avut cu cine sa se joace. Evident, joaca asta n-a avut nicio legatura cu scopuri meschine la care numai unii gogosari rai si carcotasi s-ar putea gandi, cum ar fi controlul economic mondial…
S-a fabricat astfel ultima smecherie: amenintarea “tiroristilor”, care dau cu bombardeaua sa ne ucida cateaua, indivizi care nu sunt foarte fun si nici prea cool si care o ard la genul Rambo, numa’ ca invers. Asa s-a nascut Osama, cel mai cel dintre nasparlii, tata lu’ cea mai urata si nasoala si plina de cosuri retea de tiroristi. Gogosarii s-au extaziat, era un film nou, distributie interesanta, interactiv, 5D, caterinca, ce mai. Cand a ajuns filmul la faza cu demolarea gemenilor, alti carcotasi au zis ca e tot ca aia cu aselenizarea, ca e cam trasa de par treaba, ca s-a taiat la montaj, ca e trucaj…. Niste prosti, habar n-au, se indoiesc degeaba. Nenorocitul ala a vrut sa loveasca democratia planetara la ea in sufragerie si i-a dat cu candelabrul peste bulbu’rahidian, de-a lasat-o lata, fleasca, de abia a reusit SMURD-ul lor s-o resusciteze.
De-aci a inceput vanatoarea. Pe el, pe mama lui. Mama lui de tirorist. El fugea fugea fugea, ei dupa el, cand pe apa, cand pe uscat, cand in buncar, cand in pestera, cand in desert, cand prin paduri, cand cu racheta, cand cu intelligence… si el fuga, si ei fuga … pana mai alaltaieri, cand Obama i-a pus capac lui Osama. I-a dat de la julit. Gata, pace. Suntem safe.
Numai ca iar se trezesc niste gogosari sa zica ba ca nu-I asa, ba nu se iezigsta, ba ca sa vezi, c-o fi, c-o pati… Eu chiar cred ca l-au gasit pe Osama si l-au ingropat in apa, dar doar pana la buric, ca sa nu se termine filmul brusc. Sper doar sa fi luat in calcul fluxul si refluxul, sa nu-I intre apa pen as, ca nu mai seaman cu poza din bolintin.
Pe comunism l-au rezolvat, pe T.rorist l-au capturat. Are cineva trailerul pentru episodul viitor? O sa fie tot despre democratie si pace mondiala?
P.S. Daca are cineva numarul lui Descartes, sa-i dea un mesaj cu urmatorul continut: “nu ma indoiesc, deci nu gandesc, dar cu toate astea exist. Vezi fraiere ca nu e cum zici tu? Semnat: un Gogosar anonim”
Si-am incalecat pe-O sama si v-am spus povestea mea. Hai pa